Povestea Repetiției și a preafrumoasei ei fiice Studiorum (1)

 

 

 

Lexicon-of-novelty-Mark-Dylan-Sieber-07

 

A fost nu o dată, ci de mai multe ori, o preafrumoasă domniță: Repetitio. Lumea o știe așa cum i s-a dus buhul, drept mama Învățăturii (Studiorum). Dacă mă întrebați cine e tatăl bio-logic al acestei copile pricăjite, ei bine, sunt în ceață complet. Tot ce știu despre Studiorum este că a crescut într-o familie monoparentală.

 

În lipsa tatălui, Repetitio a încercat să fie o mamă cât mai bună și mai perseverentă, dar a devenit în schimb excesiv de cicălitoare și degrabă pierzătoare de răbdare. E drept, nu-i treabă ușoară să fii mamă singură. Și sincer vorbind, nici copila nu pare să fie vreun geniu sau vreo progenitură descinsă din neamul lui Perspicacius. Dimpotrivă. Pricepe greu, după lungi repetiții și țipete isterice ale mult-iubitoarei ei mame. Gurile rele zic despre de-acum adolescenta Studiorum că ar fi cam nătângă și că singurul ei noroc este frumusețea. Dar mama, tot suflet de mamă, cum să nu creadă în odraslă și în viitorul strălucit pe care i-l construiește cu atâta dăruire. E sigură că după toată truda, într-o bună zi, va deveni demnă de toată lauda și va închide gura tuturor cârtitorilor.

 

Din neoficialele dar suculentele surse de informații pe care le avem, adică multe speculații și bârfe, se pare că Repetitio ar fi tândălit într-o vreme, în compania total neinspirată a leneșului Ignavus. Alții au împreunat-o deșănțat cu cheful Comus. Ba chiar unii și mai și, au aruncat-o în brațele vânjoase ale prostului Stultus. Și câte și mai câte altele. Cert e că, după o escapadă amoroasă, cum altfel decât cu repetiție, s-a trezit cu burta nu pe carte, ci la gură. Însă cel mai rău, așa cum vă ziceam, s-a trezit în gura lumii care i-a pus în cârcă relații care mai de care mai desfrânate cu rău famații aciuați sub fusta hulitei Moria (Stultitia) și elogiați de însuși Erasmus din Rotterdam în Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei.

book reading book

Cum micuța s-a făcut și ea măricică de-acum, deși în ochii mamei sale va rămâne mereu doar o copiliță, împinsă de curiozitate, dar mai ales de șicanele deja insuportabile ale colegilor, a început să-i ceară mamei socoteală despre tată și despre rădăcinile ei. Rădăcini pe care distinșii altruiști, gata oricând să se sacrifice pentru grija altora, le-au înfipt strașnic într-un trecut mocirlos.

Eeei, abia acum începe marea provocare pentru Repetitio. Mai ales ca va trebui să explice nefericitul episod de nenumărate ori, iar amintirile o răscolesc mai rău decât gazele intestinale după excesul de fasole bătută. Cum e însă o femeie trecută prin multe și unsă cu toate alifiile, va găsi o metodă prin care să iasă și din asta, fără să scârțâie.

Lexicon-of-novelty-Mark-Dylan-Sieber-05

Tor ce are de făcut este să-i abată atenția, pentru o vreme, de la adevărata problemă. În plus, e o bună ocazie pentru Studiorum să învețe și lucruri mai pământești, adică despre metehnele și virtuțile lumii în care trăiește, nu doar teorii din cărți. Și nu e doar o metodă de a trage de timp. După prețioasele lecții de viață predate fiicei sale, e sigură că aceasta va deveni suficient de matură pentru a înțelege explicațiile pe care i le va da în legătură cu originile sale controversate.

 

Importanța minciunii în viața oamenilor în general, dar mai ales, în viața omului modern, va fi prima învățătură asupra căreia se vor apleca. Rămâne de văzut cât de jos.

240751_full_864x1024

Despre politica pașilor mărunți ai lui Studiorum prin viață, printre file de cărți și concepte noi am să vă povestesc în episodul următor care va apărea în curând pe micul blog. Promit să nu întrerup textul cu reclame.

Ilustrațiile fac parte din seria Books on Books și  îi aparțin lui Jonathan Wolstenholme, un artist britanic suprarealist, trăitor în zilele noastre, a cărui pasiune pentru cărțile vechi e împărtășită și de mine.

32 responses to “Povestea Repetiției și a preafrumoasei ei fiice Studiorum (1)

  1. Mihai, îți înțeleg și nevoia de autenticitate, diferențiere și pe cea de perfecțiune. E modul tău de a-ți exprima prețuirea pentru cuvinte, pentru tine, pentru noi. De aruncat niște cuvinte în pagină e la îndemâna oricărui posesor de condei sau tastatură. Numai că, recenzia ta, căreia îi torni în ghete plumbul perfecțiunii, începe să devină complexată și iată că, refuză să mai iasă din casă. Nu e păcat să izolezi o adolescentă doar pentru că are două-trei coșuri pe față? Poate că aerul (adică noi, cele două blănoase – element primordial, ca și în viziunea lui Anaximenes :D) îi va face bine și-i va grăbi vindecarea. Până la urmă, dacă tu vei spune tot sau și mai rău – perfect, noi nu o să mai avem de ce să aruncăm cu floricele în tine. Ce farmec ar mai avea o porție zdravănă de film fără bătaia cu popcorn?! 😀

    Like

      1. Bătaia cu popcorn se pretează la filme precum ”Ce vrăji a mai făcut nevasta mea, Samantha” sau ”Cu nașul la psihiatru”.
      2. Pentru ”Fragii sălbatici” am simțit nevoia unui lung preambul, pe care vă mulțumesc că mi-l prilejuiți. Și e teribil de greu să-i dau un aer de originalitate, căci nu vreau să repet ce s-a mai scris. Și s-a tot scris, slavă domnului, de 57 de ani încoace, oricum va fi imposibil să fiu original. Dar măcar să încerc.
      3. Putem înlocui bătălia cu popcorn acneic (!?) cu o îmbăiere sub ploaia de stele perechi, dacă vă țin blănurile la așa ritual inițiatic 🙂 .
      4. Nu vă impacientați, oricum: odată ce pornesc, eu nu mă mai opresc.

      Like

  2. mvaaai, blăni subt ploi de stele?! io parcă văzusem un film cu un moşneag şi nişte fragi într-un coşuleţ! 🙂 🙂 🙂
    glumesc, cc, glumesc ştiind prea bine- şi puţin invidiind, recunosc- felul în care ne pregăteşti acest drum, în ciuda şicanelor şi jocurilor noastre nevinovate.
    eu aştept cumincioară, ba chiar am redeschis prăvălia şchioapă ignorând praful uitat prin colţuri şi rafturile în care cuvintele stau strâmb şi sărman.

    Like

      • Replyul meu anterior se aplică la un comment de mai sus, dar a fost trimis la subsol… Mai schimbă-ți setările wordpress, madam Sofi, că nu mai încap replicile subetajate – și știu că nu ești genul care rămâne fără replică 🙂 …

        Like

        • Setările mele sunt bune, precizia matale lasă de dorit. Te-ai molipsit de la moșuleț. Dar fii pe pace, stimabile, că nu te-oi lăsa io tocmai pe matale fără drept la replici. Am de toate felurile, ca la bazar: subetajate, subprotejate, subponderale, subterane, împerecheate, încrucișate… S-o găsi una potrivită și pentru pohta matale.
          Așa cum bine ai intuit, nici măcar WP-ul nu mă poate lăsa fără replică 😛

          Like

      • o, tu nici gândeşti vecine
        câte nopţi mi s-au opus
        însă fragii dintre coşuri
        i-am mâncat pân-la apus

        şi acum, aştept eu semnu
        să s-apropie de cort
        moşuleţu’ cu povestea
        o fi dispărut de tot?

        Like

  3. Fiinţa asta de’i zice Repetiţia, cred că ştie despre unele lucruri că încep să atârne în înţelesuri de-acolo de unde le pui, ştie că trebuie să lupte şi să nu piardă adesea aşa încât să nu ajungă să i se spună că nu se mai învaţă minte odată, Repetiţiei îi e nevoitoare câteodată căutarea înţelegerii începutului erorii personale, pentru că pe lungul drum al învăţării despre una, despre alta, erorile sunt trezitoare,Repetiţia trebuie să înveţe să nu se lase înşelată de trucuri şi de nesincerităţi, ca să nu le zic minciuni.
    Repetiţia, după atâtea fixări în unele înţelegeri, va şti cum să lege sfori, mai cu seamă pe cele ale finalităţii de cauzalitate, şi aşa e, precum aş crede, că Repetiţia e atât de deschisă (auto)cunoaşterii?

    Like

    • Repetiția manifestă o deschidere extraordinară către tot ce înseamnă viață. Ea știe că secretul (auto)cunoașterii rezidă în acceptarea tuturor experiențelor. Bune și rele deopotrivă. Și, dincolo de percepția celorlați, își acceptă defectele și nu se dezice de ele. Știe că nu le are întâmplător. Ba mai mult, le consideră o sursă prețioasă de cunoaștere și de învățare.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s