Posed o tigaie. Ba chiar o stăpânesc. Ca orice stăpân cu drepturi depline pot abuza de ea cum doresc. Fiind însă o fire sensibilă și o contestatară înverșunată a oricărei forme de asuprire, în menajul meu, eu menajez. Nu-mi maltratez ustensilele și nu le pun la muncă forțată. Mai ales când vine vorba de-o sărmană tigaie, lipsită de apărare. Ce dacă e neagră, grasă și urâtă? Arderea – ori pe rug, ori pe-aragaz, tot cruzime se numește. O fi purificarea prin foc mântuitoare, dar ce păcate credeți că are ea? Nu a făcut NIMIC de când am luat-o! E timidă și smerită, unde-o pui, acolo stă!
Tigaie arsă pe rug, varianta modernă
Refuz să o trag de coadă, să o trec prin foc, prin aburi, mâzgă și fum. Doar pentru ghiftuirea mea și întru Sfânta Evacuare de Mâine. Nu mă voi lăsa orbită de propriile-mi capricii și pofte hulpave. Eu nu voi fi niciodată crudă cu tigaia mea! Deși carnea va fi crudă …cu mine. Dar ce este echitabil în natură? Așadar, pentru că tigaia mea merită tot ce e mai bun, adică pe mine, îi voi oferi o viață curată și îndelungată, ferită de abuzurile la care sunt supuse suratele ei de prin alte case.
Ce dacă mă vor bârfi vecinii și mă vor declara nevrednică de a fi numită femeie? Prefer să îndur rușinea de a nu fi învăluit blocul în izuri îmbietoare și de mațe poftitoare. Să deschid ușa fără să las în urma-mi adieri suave de Canal no 5, cu fragranță de chiftele, într-un amestec proaspăt, amețitor, de carne tocată cu note senzuale dar echilibrate, de slană afumată.
Poate voi găsi cândva o soluție de a găti civilizat. Să pot împrăștia și eu mirosuri apetisante și să intru în rândul lumii. Îmi pun speranțele în tigaia viitorului. Deocamdată nu știe să gătească dar măcar te ajută să fii la curent cu noutățile de pe FB și să-ți numeri like-urile. Măcar vizual să mă satur și eu. Că poate se îndură vreo inchizitoare de tigăi să pună o poză-două cu ce-a reușit să-i producă abuzata-i ustensilă. Sub (o)presiune. Și s-o pună la Zidul Facebookului ca pildă pentru toate tigăile rebele.
Și dacă nici așa nu am noroc, singura cale va fi rugăciunea la tigaia-icoană, în care i s-a arătat torționarului de tigăi, chipul lui Isus. Deși asta cred că e doar pentru inițiați. Dar când ajungi la fundul tigăii sau îți pierzi orice speranță începi să crezi și în Mântuitori cu chip cioplit…în teflon.
In pan we trust!
Canala Pan-a-Mea
ReBelleArte 