Salvador Dali, Fertility
Cu cercul deschis m-așteaptă pământul
Mi-am prins trupu-n dimineață
Ca-ntr-o rochie de vară boțită
Croită din cercuri de soare,
Lipsite de rază, ca un ceas fără ace.
Uitând că mi se făcuse deja toamnă
M-am surprins cu rochia deșirată.
Ceața-mi descususe veșmântul pe poale
și mi-l ploua mărunt spre pământ
(Culegător zilier de bale celeste).
Rochia-mi biodegradabilă îi este hrană
Pentru avortonii ancorați în porii deschiși
(odrasle fertilizante pe epiderma-i malignă).
Sprijinit în trupul zdrențuros, scăldat în transpirații
Îi mângâie grunjos pe frunțile nedospite,
Își scotocește generos măruntaiele
Regurgitându-le resturi de ani cu podoabe de aur.
În cercuri Psilunatice înalte au mai tras și alții cu arcul.
ReBelleArte 
încerc să prind în cerc
ploile care curg în amurg
încerc ca din cerc
să-mi fac toamnă şi rug
… vezi ce-mi faci? am zis să dau poeziei pauză, da cu încercuirile tale poot? 😀
dependenţă de maimuţ scrie pe mine, ştii?
LikeLike
Poezia, dear, știi că nu suportă pauzele. Ești prinsă-n cercul ei pe viată…deschisă. Ionesco zicea așa: „Descrie un cerc, mângâie-l apoi și se va transforma într-un cerc vicios.”
LikeLike
fără a-l contrazice pe ionesco, eu văd poezia ca pe o spirală… 🙂
LikeLike
O spirală a timpului nostru subiectiv.
LikeLike
sau o spirală ca o scară a lui iacob… 🙂
LikeLike
Nu e o scară pentru oricine și în orice caz, nu pentru o primată ca mine. Metafora ta mi-a amintit de metafora Înălțării din tabloul aceluiași Dali.
LikeLike
ai înţeles exact! 🙂
LikeLike
Interesanta poezia ta!
Mi-a placut ca ai amintit in comentariu de Scara Dumnezeiescului Urcus!
Visul lui Iacob, legat de scara cerească (“Şi a visat că era o scară, sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea.”(Geneză 28, 12)) l-a inspirat pe Ioan Scararul care ne-a lasat niste reguli …tocmai pentru a ne asigura ca oricine doreste sa urce spre Domnul o poate face!
Una din legile crestine este sa speri ca tot ce ajuta mantuirii este cu putinta oricui!
Iertare daca sunt off topic!
LikeLike
Nu ești deloc off topic. Atunci când Psi a amintit despre scara lui Iacob, gândul mi-a fugit spre acest pasaj din Geneză (pe care nu mi-l mai aminteam exact, ci doar ca semnificație) cu referire la Scara Raiului și am conștientizat încă o dată, dacă mai era nevoie, cât de departe îmi sunt tălpile chiar și de prima treaptă. Întotdeauna va exista în mine (ca și în fiecare dintre noi, îmi place să cred) o dorință de înălțare zădărnicită însă de diavolii mei atât de devotați teluricului.
LikeLike
Incepe sa-i alungi cu smerenia caci zice-se ca diavolii pot face toate cele numai sa fie smeriti nu pot! 🙂 Déjà ai inceput cand ai zis ca ai talpile departe si de prima treapta!
Apoi se mai spune ca daca ajuti pe cineva urci doua trepte si cobori opt; daca faci pace, aduci pace si impaci… urci opt trepte si cobori doar doua! Uite ca sunt sanse! Totul e sa crezi ca se poate!
Succes si tie si mie – ca e nevoie!
LikeLike
Ceea ce știu este că în fiecare dintre noi există și bine și rău. Doar proporțiile diferă. Să dăm la o parte tot ce e rău ar fi nu doar imposibil, ci ar însemna să ne anihilăm condiția umană. O expresie latină spune, „Est modus in rebus” (e o măsură în toate) iar eu cred că Răul are exact rolul de a da adevărata măsură și valoare a Binelui. Urcarea unei Scări a Raiului, mântuirea în sine, este o încercare utopică De aceea, cea mai importantă scară pe care mi-am propus să o urc este Scara Cunoașterii și a Echilibrului.
LikeLike
🙂 Nu intentionam sa iti schimb obtiunile era doar un raspuns la… raspuns! 🙂
LikeLike
Ideile pe care mi le-ai împărtășit sunt de mare valoare, dincolo de credințele fiecăreia dintre noi și nu pot decât să-ți mulțumesc. Discuția pe acestă temă e însă deosebit de amplă și e destul de greu de redat într-un schimb de comentarii. Nu știu dacă eu am reușit să transmit esența celor gândite. La nivel de principiu sunt total de acord cu ceea ce mi-ai scris. Aplicarea lor e însă nuanțată, în ceea ce mă privește și știu că nu pot achiesa la ele, la modul absolut. Nu am simțit nicio clipă că încerci să-mi schimbi opțiunea, dimpotrivă, m-a bucurat foarte tare schimbul de idei. Te aștept, oricând, cu mare drag!
LikeLike
ok! pe curand atunci!
LikeLike
Reblogged this on fata noptii.
LikeLike
Labirintul gândirii, un cerc care te închide în reflexie, mai cu seamă atunci când ai viciul in-cerc-uirii (despărţirea în silabe voită a fi astfel şi nu altcuma).
Iată o altă perspectivă a cercului.
Pământul ne-o aştepta cu cercul deschis, dar să te ţii atunci când vom fi expluzaţi într-un dincolo de nemaiatins, atunci să vezi în-cerc-are…
LikeLike
Pentru mine „Dincolo” e stăpâna Necunoașterii ce ne așteaptă în rochie neagră și lungă cât infinitul. Și dacă tot e răbdătoare și ne așteaptă, încă nu vreau să mă gândesc cum o să mă întâmpine sau cum o să-i răspund. O să avem o veșnicie la dispoziție pentru asta, nu crezi?
LikeLike
O veşnicie şi încă o zi;doar că dincolo e transcendenţă, nu ştim.Vom afla când vom fi acolo. Până atunci, dincoace, fiecare cu participarea lui transpersonală, în cercul ăsta închis cu ieşire iluzorie, căruia i se mai spune şi viaţă.
LikeLike
Primeşti cu melodia?
LikeLike
Întotdeauna, draga mea. Mai ales Blue October, oricât ne-ar fi de septembrie.
LikeLike
Şi asta să nu ne fie vreodată…
LikeLike
…decât alint auditiv. Senzațională piesă! Mulțam!
LikeLike